În cele mai multe din cazuri, sughițul este total inofensiv și trece de la sine în câteva minute, odată cu reglarea procesului de respirație. Sughițul este cauzat de contracția bruscă a diafragmului, ce duce la un inspir scurt și rapid al persoanei. În unele cazuri, sughițul poate indica anumite afecțiuni, o parte dintre acestea fiind total surprinzătoare. Află care sunt din materialul următor!

Înghițirea accidentală a aerului în timpul meselor, consumul de băuturi carbogazoase, precum și consumul excesiv de mâncare pot duce la apariția sughițului. Odată instalat, acesta duce la iritarea nervului frenic, care la rândul lui, afectează diafragmul, contractându-l. Inspirația devine mult mai scurtă, iar dificultatea de respirație se poate instala.

În cele mai multe dinte cazuri, sughițul nu pune în pericol viața pacientului și trece de la sine într-o perioadă foarte scurtă de timp. Însă sughițul persistent poate avea alte cauze, mult mai serioase, cum ar fi formațiuni chistice existente la nivelul gâtului, boala de reflux gastroesofagian sau chiar accidentul vascular cerebral.

Boala de reflux gastroesofagian

Sughițul poate fi un semn pentru boala de reflux gastroesofagian, alături de alte simptome precum balonare și senzația de arsură. În general, sughițul se instalează după masă și niciodată nu este simptom singular, face parte dintr-un tablou clinic mult mai amplu. Dacă observi că sughițul apare după fiecare masă, atunci este recomandată o vizită la medicul gastroenterolog pentru diagnosticare exactă.

Sângerările gastro-intestinale pot fi și ele o cauză pentru apariția sughițului, așa că atenție la frecvența acestui simptom!

Atacul de cord

În afară de simptomele clasice, precum durerile în piept, palpitațiile, durerile care iradiază în umeri , respirația greoaie și transpirațiile reci, atacul de cord mai poate fi anunțat și prin prezența sughițului. Acest simptom este mai rar întâlnit, dar face parte din tabloul clinic al afecțiunii. De reținut este faptul că atacul de cord are un debut brusc de fiecare dată, iar durerea este resimțită permanent de pacient. În acest caz, sughițul poate fi declanșat de starea anxioasă ce apare odată cu celelalte simptome ale atacului de cord.

Scleroza multiplă

Atât scleroza multiplă, cât și alte afecțiuni ale sistemului nervos central se pot manifesta implicit prin episoade de sughiț. Meningita, encefalita, accidentul vascular cerebral sunt alte afecțiuni ce pot declanșa episoade de sughiț, unele dintre ele chiar persistente.

Pneumonia, diabetul zaharat, ascita și boala Parkinson pot fi alte afecțiuni medicale ce se ascund în spatele unui sughiț.

Dacă aveți astfel de episoade, iar frecvența acestora este ridicată, un consult de specialitate este recomandat, cu atât mai mult cu cât cauzele apariției sughițului pot fi multiple. Pentru stabilirea exactă a cauzei sughițului persistent, medicul de specialitate poate recomanda diferite teste de sânge, endoscopii digestive superioare, colonoscopii, bronhoscopii, radiografii și examene de spută sau urină.

Pentru a trata un episod de sughiț, până la consultul de specialitate, pot fi de folos următoarele sfaturi:

• Respirații profunde
• Gargară cu apă foarte rece sau cu o băutură fierbinte
• Compresia unui glob ocular sau a unui sinus
• Aplicare de comprese reci sau calde pe abdomen
• Masarea zonei cervicale sau aplicare unei comprese foarte reci, inclusiv gheață, la ceafă.

Episoadele frecvente de sughiț au nevoie însă de un consult de specialitate, pentru că pot indica afecțiuni grave sau în stadii avansate.