Astmul este o boală cronică a căilor respiratorii care se manifestă prin inflamarea și îngustarea acestora. Această inflamație face ca aceste căi aeriene să devină hiperreactive, adică foarte sensibile la diverși stimuli, cum ar fi alergenii, poluarea, efortul fizic sau stresul. Ca urmare, apar episoade de tuse, respirație șuierătoare, senzație de opresiune în piept și dificultăți în respirație. Poate sau nu să fie tratat astmul? Află informațiile care te interesează din acest material.

Astmul este o boală care afectează pacienții copii și adulți, deopotrivă. Diagnosticul precoce al astmului este crucial, întrucât permite  controlul eficient al simptomelor. Un diagnostic întârziat poate duce la complicații severe ale bolii, care afectează semnificativ calitatea vieții pacientului.

Care sunt simptomele astmului?

Simptomele astmului pot varia de la o persoană la alta și pot fi mai mult sau mai puțin severe. Cele mai des întâlnite sunt:

• Tuse, care se poate manifesta în special noaptea sau după efort fizic.
• Respirație șuierătoare
• Senzație de presiune la nivelul pieptului  
• Senzația de lipsă de aer, mai ales în timpul activităților fizice.

Astm: Care sunt cauzele?

Cauzele exacte ale astmului nu sunt pe deplin cunoscute, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol important. Printre factorii de risc se numără:

• Alergiile la polen, acarieni, mucegaiuri sau anumite alimente pot declanșa crize de astm.
• Infecțiile frecvente ale căilor respiratorii în copilărie pot crește riscul de a dezvolta astm.
• Poluarea aerului, fumul de țigară și expunerea la anumite substanțe chimice pot irita căile aeriene și pot declanșa crize de astm.
• Astmul are o componentă genetică, ceea ce înseamnă că riscul de a dezvolta această boală este mai mare dacă există antecedente familiale de astm sau alergii.

Cum este diagnosticat astmul?

Medicul va discuta cu tine despre simptomele pe care le ai, despre factorii care le declanșează și despre antecedentele tale medicale.

De asemenea, pentru diagnosticare, este nevoie de o examinare clinică. Medicul va asculta plămânii pentru a identifica sunete anormale, cum ar fi șuierăturile.

Pentru certitudinea diagnosticului, poate fi necesară efectuarea de teste funcționale respiratorii. Aceste teste măsoară fluxul de aer din plămâni și pot confirma diagnosticul de astm.

Câte tipuri de astm există?

Înțelegerea tipurilor de astm este esențială pentru a personaliza tratamentul și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

În funcție de factorii declanșatori, există această clasificare:

• Astm alergic: Cel mai frecvent tip, este declanșat de alergeni precum polenul, praful de casă, acarienii, părul de animale, mucegaiul și anumite alimente. Reacția alergică inflamează căile aeriene, provocând simptomele caracteristice.
• Astm non-alergic: Nu are o cauză alergică identificată. Poate fi declanșat de infecții respiratorii, efort fizic, aer rece, stres, acid reflux sau anumite medicamente.
• Astm ocupațional: Este cauzat de expunerea la substanțe iritante la locul de muncă.
• Astm nocturn: Se manifestă predominant noaptea sau în timpul somnului, fiind adesea asociat cu refluxul gastroesofagian sau cu alergeni prezenți în dormitor.

Astmul alergic, declanșat de alergeni precum polenul, poate fi tratat cu imunoterapie, în timp ce astmul ocupațional necesită identificarea și eliminarea factorului declanșator la locul de muncă. Astmul nocturn, care se manifestă în principal noaptea, poate necesita ajustări ale tratamentului și crearea unui mediu de dormit favorabil.

Fiecare tip de astm are caracteristici unice și necesită o abordare specifică pentru a controla simptomele și a preveni exacerbările

Astmul: poate fi sau nu tratat?

Scopul tratamentului astmului este de a controla simptomele, de a preveni crizele și de a îmbunătăți calitatea vieții. Tratamentul poate include:

• Medicamente: Bronhodilatatoarele (pentru a deschide căile aeriene) și corticosteroizii (pentru a reduce inflamația) sunt cele mai frecvent utilizate medicamente în tratamentul astmului.
• Evitarea factorilor declanșatori: Identificarea și evitarea factorilor care declanșează crizele de astm este esențială.
• Reeducare respiratorie: Tehnici de respirație specifice pot ajuta la controlul simptomelor.
• Imunoterapia: În cazul astmului alergic, imunoterapia poate fi o opțiune pentru a reduce sensibilitatea la alergeni.

Se poate trăi cu astm?

Poate fi o provocare să trăiești cu astm, dar cu un tratament adecvat și o bună gestionare a bolii, poți avea o viață activă și sănătoasă. Iată câteva sfaturi:

• Ia medicamentele conform prescripției: Nu întrerupe tratamentul chiar dacă te simți bine.
• Evită factorii declanșatori: Identifică și evită factorii care îți declanșează crizele de astm.
• Fă exerciții fizice regulat: Activitatea fizică este importantă pentru sănătate, dar trebuie adaptată la capacitatea ta.
• Renunță la fumat: Fumatul agravează simptomele astmului.
• Află cât mai multe despre boala ta: Cu cât știi mai multe despre astm, cu atât mai bine îl poți gestiona.

Cum poți gestiona o criză de astm?

O criză de astm poate fi o experiență înfricoșătoare, dar cu informațiile potrivite și un plan de acțiune bine stabilit, poți gestiona mai bine aceste situații. O criză de astm este o agravare bruscă a simptomelor, caracterizată prin îngustarea căilor aeriene, dificultăți în respirație, tuse și șuierături.

Ce să faci în timpul unei crize:

1. Rămâi calm: Panica poate agrava simptomele.
2. Utilizează inhalatorul: Acesta conține medicamente care acționează rapid pentru a deschide căile aeriene. Urmează întotdeauna instrucțiunile medicului privind utilizarea inhalatorului.
3. Așează-te într-o poziție cât mai confortabilă: Sprijină-te într-o masă sau pe un scaun, cu spatele drept.
4. Bea lichide: Apa poate ajuta la subțierea mucusului și la ușurarea respirației.
5. Evita activitatea fizică: Orice efort fizic poate agrava criza.
6. Îndepărtează-te de factorii declanșatori: Dacă știi ce îți declanșează crizele (polen, fum de țigară, etc.), îndepărtează-te de acești stimuli.
7. Monitorizează simptomele: Dacă simptomele nu se îmbunătățesc după utilizarea inhalatorului sau se agravează, solicită imediat asistență medicală.

Când să apelezi la urgență:

• Dificultăți severe de respirație
• Buze sau unghii albăstrui
• Confuzie sau somnolență
• Dureri în piept
• Tuse persistentă cu spută sângeroasă
• Nu poți vorbi în propoziții complete