În foarte multe din cazuri, gustul amar din gură nu este asociat unei afecțiuni grave. Însă chiar și așa, cauzele pot fi multiple și nu se limitează la probleme cu fierea sau ficatul. Ce poate însemna atunci când simți dimineața gustul amar în gură? Afli din acest material!

Există ideea preconcepută că atunci când simți gust amar în gură, cauza o reprezintă o disfuncție la nivelul ficatului sau colecistului. Cât de adevărată este această afirmație?

Gustul amar poate avea mai multe cauze și foarte rar poate fi cauzat de afecțiuni mai grave. În aceste cazuri, pacientul prezintă numeroase alte simptome asociate bolii de bază.

Care sunt cauzele gustului amar din gură?

În cele mai multe situații, cauzele gustului amar din gură sunt reprezentate de o igienă orală deficitară, de fumat, precum și de consumul de alimente picante sau condimentate. Sunt și anumite afecțiuni ce pot fi semnalizate prin acest simptom.

Boala de reflux gastroesofagian, responsabilă de gustul amar din gură

Boala de reflux gastroesofagian este afecțiunea cea mai des implicată în apariția gustului amar din gură. Această boală apare în momentul în care sfincterul esofagian interior nu se mai închide corespunzător, iar acest lucru facilitează trecerea alimentelor și a acidului din stomac către esofag și gură. Boala de reflux gastroesofagian mai este semnalizată și prin alte simptome, precum arsuri gastrice, dificultăți la înghițire, iar uneori pot apărea și simptome nespecifice, precum durerile în piept și chiar răgușeala.

 Alte simptome ce însoțesc BRGE:

• pirozis/arsură
• regurgitație acidă
• disfagie/durere la înghițire
• sialoree/secreție excesivă de salivă
• tuse nocturnă
• dispnee expiratorie
• senzație de sufocare apărută brusc în somn, date de iritația esofagului de către conținutul acid din stomac
• dureri precordiale ce au caracter constrictiv și iradiere spre gât, umeri, brațe, dar care nu sunt de origine cardiacă. 

Chiar dacă pare o afecțiune ”banală”, boala de reflux gastroesofagian poate duce la complicații, printre care se numără și esofagul Barrett, o afecțiune în care mucoasa esofagiană se modifică, ducând către o predispoziție pentru apariția cancerului.

BRGE este mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele supraponderale sau obeze sunt predispuse către BRGE,  prin creșterea presiunii intraabdominale cauzate de grăsimiile viscerale. De asemenea, BRGE apare la pacienții cu boli cronice pulmonare ce prezintă tuse persistentă, precum și în cazul constipației cronice, din cauza efortului de defecație ce crește presiunea intraabdominală. Fumătorii, consumatorii de alcool sunt și ei în categoria pacienților cu risc.

Fierea nu se varsă în stomac, deci nu poate genera gustul amar în gură

Colecistul/fierea nu se varsă în stomac, ci în duoden. Drept urmare, fierea nu poate ajunge în gură, iar motivul pentru care pacienții simt gustul amar este cu totul și cu totul altul.  Dischinezia biliară sau fierea leneșă determină un deficit enzimatic, ce poate favoriza apariția unei digestii lente și apariția balonării. Foarte rar, conținutul biliar/fierea poate să fie prezent în stomac, iar acest lucru se întâmplă în cazul colicii biliare, în urma episoadelor repetate de vărsături.  

Igiena orală deficitară poate duce la apariția gustului amar în gură

Alimentele pe care le consumăm, alături de o igienă dentară precară pot fi motivul pentru care pacienții resimt un gust amar în gură. De asemenea, anumite afecțiuni dentare pot fi cauza reală din spatele gustului amar.

Mai sunt și alte afecțiuni ce pot duce la modificarea gustului amar din gură. Printre acestea se numără diabetul, hepatita, ciroza hepatică, precum și infecțiile căilor respiratorii și a celor din sfera ORL: rinită, sinuzită, otită, polipi nazali, faringoamigdalită, infecții dentare. De asemenea, sunt și tratamente medicamentoase ce pot modifica gustul:  antibiotice, antidiabetice, antidepresive, suplimente de vitamine.  

Cum poți să previi apariția gustului amar din gură?

Sunt câteva reguli simple pe care le poți respecta pentru a preveni apariția gustului amar din gură. Acestea sunt:

• Menținerea igienei orale optime, spălarea dinților de două ori/zi, folosirea aței dentare, a apei de gură și controale periodice la medicul stomatolog
• Hidratare corespunzătoare și consumul de dropsuri/gumă mentolate pentru stimularea secreției de salivă
• Evitarea consumului de alimente iuți, picante, grase pentru a evita apariția refluxului gastroesofagian
• Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool
• Scăderea în greutate și mai ales scăderea circumferinței abdominale
• Ultima masă din zi trebuie servită cu minim 3-4 ore înainte de culcare și să conțină alimente usoare, care nu necesită digestie îndelungată
• Evitarea/tratarea constipației
• Stil de viață sănătos, cu activități fizice ușoare după servirea meselor, pentru a favoriza digestia