Amigdalita este o boală ce afectează în general copiii, însă poate să apară și la adulți. Dificultățile la înghițire, durerile în gât și febra sunt trei dintre simptomele comune acestei afecțiuni, iar vizita la medic este necesară în momentul în care apar primele simptome.

Amigdalita este o boală specifică copilăriei. Statistic vorbind, aproape fiecare copil dezvoltă un astfel de episod de amigdalită, o boală contagioasă, care poate avea o cauză bacteriană sau virală.

Ce este amigdalita?

Amigdalita este o infecție de natură virală sau bacteriană, care duce la inflamarea vălului palatin și a uvulei (așa numitul omușor).

În cazul amigdalitei de natură bacteriană, cea mai des întâlnită cauză este infecția cu streptococul beta-hemolitic de grup A (GABHS), precum și Staphylococcus aureus (stafilococul auriu). În unele cazuri, amigdalita cauzată de streptococ duce la complicații, printre care pericardita, miocardita și reumatismul poliarticular.

În cazul amigdalitei virale, adenovirusul și rinovirusul sunt cele mai des întâlnite cauze care duc la apariția inflamației.

De câte tipuri este amigdalita?

Sunt mai multe tipuri de amigdalită pe care le poate experimenta un pacient.

• amigdalita acută – simptomele bolii se pot manifesta pentru o perioadă de 3-14 zile. De cele mai multe ori însă, dispar după primele zile de la debut.
• amigdalita recurentă – pacientul are mai multe episoade de amigdalită pe an, manifestate pe durata mai multor ani
• amigdalita cronică – atunci când infecția amigdalitelor se manifestă pe un termen mai lung.

Cine este predispus către amigdalită?

Vârsta reprezintă un factor important din acest punct de vedere. Copiii cu vârste între 5 și 15 ani au un risc mult mai ridicat de a dezvolta amigdalită de natură bacteriană. Amigdalita virală este mult mai des întâlnită în cazul copiilor mici.

De altfel, persoanele care petrec foarte mult timp în preajma copiilor au un risc la fel de ridicat de a dezvolta această afecțiune.

Care sunt simptomele amigdalitei?

Amigdalele inflamate sunt primul simptom al amigdalitei și pot duce la apariția dificultății în respirație. Mai pot să apară și alte simptome, precum:

• dificultate în deschiderea gurii
• gât înțepenit
• dureri de urechi
• ulcere dureroase pe gât
• o culoare roșie a amigdalelor și prezența unui strat alb sau galben pe amigdale
• respirație urât mirositoare
• durere de cap
• pierderea poftei de mâncare

În cazul amigdalitei de cauză virală, pot să apară tusea și congestia nazală.

Amigdalita la copii: simptome

La copii, amigdalita se poate manifesta și prin alte simptome, cum ar fi:

• dureri de stomac
• refuzul de a mânca sau de a înghiți
• greață și vărsături
• salivarea excesivă

Aceste simptome pot să difere de la un caz la altul. Sunt situații în care un copil poate experimenta toate simptomele, iar în alte cazuri, poate manifesta doar o parte din aceste simptome.

Cum se diagnostichează amigdalita?

Amigdalita este diagnosticată printr-o examinare fizică a gâtului, urechilor și nasului. De asemenea, ascultarea respirației cu stetoscopul este un pas la fel de important, precum și verificarea temperaturii.

Medicul de specialitate mai poate recomanda realizarea unei hemoleucograme complete sau a unui exudat faringian, pentru a determina cauza exactă a apariției infecției.

Există și situații în care pot fi recomandate investigații CT pentru diagnostic diferențial, în cazul cazurilor complicate.

Este contagioasă amigdalita?

Da, amigdalita de cauză bacteriană sau virală este contagioasă, iar riscul cel mai mare de contagiune este în primele 24-48 de ore de la debutul simptomelor. În cazul în care amigdalita are drept cauză declanșatoare o altă boală, precum sinuzita, atunci riscul de contagiune este mult mai mic sau este aproape de zero.

În cele mai multe din situații, amigdalita este preluată prin inhalarea particulelor emise prin tuse sau strănut de către o persoană infectată sau contactul cu suprafețele contaminate.

Cum se tratează amigdalita?

În unele cazuri, amigdalita nu necesită tratament medicamentos, pentru că simptomele dispar de la sine. Însă tocmai pentru că amigdalita poate dezvolta complicații grave, este recomandat un consult de specialitate pentru diagnosticare exactă și un tratament corespunzător. În cazul amigdalitei bacteriene, medicul poate recomanda administrarea unui antibiotic.

În cazul tratamentului cu antibiotic, este nevoie ca pacientul să urmeze întocmai recomandările primite de la medicul de specialitate, chiar dacă simptomele se ameliorează la câteva zile de la începerea tratamentului.

La fel de importantă în vindecare este și hidratarea optimă, precum și odihna. Ce mai poate ajuta sunt medicamentele calmante și consumul de alimente moi.

Când este recomandată scoaterea amigdalelor?

Scoaterea amigdalelor (amigdalectomia) poate fi recomandată dacă pacientul are amigdalită cronică sau recurentă, adică are infecții frecvente ale amigdalelor sau amigdale inflamate care nu răspund la tratamentul non-chirurgical. Alte motive pentru amigdalectomie pot include:

• Apneea de somn obstructivă (OSA) - o afecțiune care afectează respirația în timpul somnului
• Infecții ale sinusurilor și ale urechii medii, care pot fi cauzate de amigdalele inflamate
• Formarea de pietre la nivelul amigdalelor (numite și calculi amigdalieni) care provoacă durere și halenă.

În general, amigdalectomia este recomandată după ce toate opțiunile de tratament non-chirurgical au fost epuizate. Decizia de a efectua o amigdalectomie este luată de medicul specialist în ORL.

Amigdalita poate duce la complicații dacă nu este tratată, cum ar fi febra reumatică, abcesele peritonsilare și boala Lemierre, în cazuri foarte rare.

Ar trebui să mergeți la medic dacă aveți simptome severe de amigdalită, cum ar fi dificultăți la respirație sau înghițire, febră mare sau durere intensă în gât.