De câte ori nu ți s-a întâmplat să resimți balonare? Balonarea este un simptom destul de des întâlnit și îl prezintă mulți dintre pacienții care ajung la o consultație de specialitate. Însă medical vorbind, balonarea este diferită de mărirea în volum a abdomenului, chiar dacă se pot manifesta similar. Balonarea produce o mărire de volum mai puțin sesizabilă și se reduce sau dispare în lipsa alimentației.  Mărirea de volum reală a abdomenului poate avea alte cauze, de la cele mai ușoare până la boli mai grave.  De ce apare balonarea și cum poate fi tratată?

Balonarea sau meteorismul abdominal este caracterizat de prezența de gaze la nivelul tubului digestiv. Cauzele balonării pot ține de:

• înghițirea excesivă de aer în timpul meselor
• mâncatul în grabă, repede sau pe fugă, în timp ce suntem agitați, preocupați, nervoși, cu gândul la problemele de zi cu zi.

Ce produce balonarea?

Balonarea este o consecință a consumului de alimente ce duc la creșterea cantității de gaze în timpul procesului de digestie:

• Consumarea de băuturi carbogazoase (de exemplu apa minerală, bere, sucuri acidulate etc.);
• Consumul de alimente procesate, prăjite, cu exces de grăsimi sau picante;
• Excesul de zaharuri - acestea fermentează în intestine și dau balonare;
• Consumul frecvent de alimente de tip „fast-food”;
• Consumul de cantități mari de carbohidrați nedigerabili în intestin, precum: tărâțe de grâu, varză, conopidă, broccoli, fasole;

La apariția balonării mai contribuie și lipsa de mișcare, munca la birou sau în mașină.

Stresul și balonarea

Starea psihică a pacientului este un factor major în apariția balonării. De altfel, stresul este cel care influențează toate funcțiile organismului, inclusiv digestia. Pacienții care suferă de anxietate și depresie, de exemplu, sunt mai predispuși la balonare.

La toți acești factori se adaugă scăderea cantitativă și/sau calitativă a sucurilor digestive/deficiența enzimatică (fiere leneșă, insuficiență pancreatică), precum și scăderea motilității intestinale, ce duce la  constipație cronică.

Balonare: Ce boli poate indica?

Afecțiunile abdominale care au ca simptom meteorismul/balonarea sunt multe. Unele dintre aceste boli sunt mai rar întâlnite, cum ar fi  intoleranțele la lactoza și gluten, acestea necesitând, de altfel, și investigații suplimentare. 

Intoleranța la lactoză

Pacienților cu această afecțiune le lipsește enzima (lactaza) necesară pentru digestia zaharurilor din lapte (lactoză)

Intoleranța la gluten (boala celiacă sau enteropatia glutenică)

Pacienții cu această afecțiune nu pot digera glutenul din alimente

Sindrom de intestin iritabil

Această categorie de pacienți prezintă o sensibilitate crescută la volum de gaz normal sau doar ușor crescut din intestine.

Balonare: cauze des întâlnite

În practica medicală, cele mai frecvente cauze ale balonării sunt cele legate de alimentația nesănătoasă, consumul de alimente care generează gaze, stres, agitație, depresie, sedentarism.

Deseori, aceste cauze se întâlnesc la persoanele vârstnice cu deficite enzimatice (mai frecvent la femei), motilitate intestinală redusă (se adaugă și constipația).

La acești pacienți, durerea abdominală, greața, disconfortul digestiv pot fi prezente în grade diferite, dar nu au intensitate mare.

Atunci când apare o durere mai intensă, există posibilitatea ca afecțiunea să fie puțin mai gravă, cum ar fi:  colecistită, chist ovarian, inflamații intestinale, ocluzie intestinală sau tromboze mezenterice.

Balonare sau abdomen umflat?

Sunt și cazuri în care pacientul poate descrie că este balonat, dar în realitate să fie vorba de o mărire în volum a abdomenului, ceea ce poate indică alte afecțiuni. Diferențele există, însă uneori sunt greu de identificat de către pacienți.

Balonarea produce o mărire de volum mai puțin sesizabilă. Important de menționat este faptul că în lipsa alimentației, balonarea se reduce sau dispare, după o pauza de câteva ore sau în urma folosirii  medicamentelor  antiflatulență sau enzime digestive.

Mărirea de volum reală a abdomenului poate avea alte cauze, de la cele mai ușoare până la boli mai grave. Cateva cauze mai frecvent întâlnite sunt:

• obezitatea abdominală, atât grăsimea subcutanată, cât și grăsimea acumulată în interiorul abdomenului, printre organe;
• prezența lichidului de ascită în: ciroză hepatică, insuficiență cardiacă congestivă, neoplasme sau metasaze hepatice sau alte  organe , peritonită sau carcinomatoză peritoneală, pancreatită;
• mărirea în volum a abdomenului mai poate indica ocluzie intestinală, boli inflamatorii intestinale, sindrom nefrotic;
• orice tumoră voluminoasă (chisturi ovariene mari) determină o creștere în volum a abdomenului.

Chisturile ovariene au ca simptom mărirea de volum a abdomenului

Mărirea de volum a abdomenului poate fi un semn pentru prezența unor chisturi ovariene, care sunt de fapt săculeți plini cu material lichid sau semisolid, a căror prezență este cauzată de anumite schimbări hormonale ale corpului, în timpul ciclului menstrual. O mare parte din chisturile ovariene sunt funcționale și dispar de la sine, însă acest lucru nu înseamnă că pacienta nu trebuie să se prezinte la un consult de specialitate. Cauzele pentru mărirea de volum a abdomenului pot fi de altă natură, iar singura posibilitate de identificare a acestora este vizita la medic.

Hidronefroza și mărirea de volum a abdomenului

Hidronefroza este o boală ce afectează rinichii. Aceștia se măresc în volum ca urmare a umplerii în exces a căilor urinare și a obstrucției curgerii urinei către vezica urinară. De regulă, hidronefroza este declanșată de o altă afecțiune existentă, precum o infecție de tract urinar sau de prezența unor pietre la rinichi. Principalul simptom al hidronefrozei este prezența unui abdomen umflat. Alte simptome ce mai pot apărea sunt prezența de sânge în urină, urinarea dureroasă, urinarea frecventă, precum și o culoare tulbure a urinei. Consultul de specialitate este singurul care poate ajuta la diagnosticare exactă. Pentru că simptomul de mărirea în volum a abdomenului apare în cazul mai multor afecțiuni, primul pas spre vindecare poate fi un consult de Medicină Internă.

Colecistita are ca simptom mărirea de volum a abdomenului

Colecistita este o inflamație a vezicii biliare, care apare în momentul în care calculii biliari blochează ducta prin care bila este dusă în afara vezicii biliare. Dacă această inflamație durează de mai mult timp, se instalează colecistita cronică. Simptomele unei colecistite sunt, cu excepția unui abdomen umflat:

• Greață și vărsături;
• Febră;
• Durere care iradiază în spate sau la nivelul umărului drept;
• Durere la nivelul abdomenului, în partea central sau dreapta sus.

Pentru diagnosticare exactă, este necesară efectuarea unei ecografii abdominale, precum și analize de sânge, alături de examinarea clinică și anamneza pacientului.  

Alte cauze ale colecistitei ar putea fi reprezentate de o infecție bacteriană la nivelul căilor biliare, tumori ale pancreasului sau ale ficatului sau aport redus de sânge spre vezica biliară.

Alte afecțiuni ce mai pot fi anunțate de prezența unui abdomen umflat sunt: boala Crohn, anevrismul de aorta abdominală și diferite tipuri de cancer, de la cel renal, de stomac sau colorectal.

Dacă ai acest simptom, programează-te acum pentru un consult de Medicină Internă. Medicul de specialitate este cel care poate diagnostica afecțiunea din spatele simptomul de balonare sau mărire în volum a abdomenului. Dacă este nevoie de investigații suplimentare, va direcționa pacientul către o altă specialitate, în vederea obținerii unui diagnostic exact.