Degerăturile sunt leziuni ale țesuturilor provocate de frig, în urma situațiilor de expunere la temperaturi scăzute.  Nasul, obrajii, urechile, degetele de la mâini și picioare sunt afectate cel mai frecvent. Toți oamenii sunt sensibili, chiar și persoanele care trăiesc în zone cu climă rece.

Persoanele care prezintă cel mai mare risc privind degerăturile și hipotermia sunt:

• cele care își petrec majoritatea timpului în aer liber;
• cele care consumă alcool;
• cele cu vârstă înaintată, fără mijloace adecvate de confort (încălzire, hrană, adapost, etc.);
• cele care sunt epuizate, deshidratate;
• bolnavii mintal

Degerăturile afectează doar suprafața pielii. Inițial este percepută senzația de durere și mâncărime. Pe piele apar pete albe și/sau galbene și aceasta poate amorți. Zonele implicate pot fi deosebit de sensibile pentru o perioadă de timp. Degerăturile de gradul trei și patru, sunt mai grave și se caracterizează prin faptul că frigul pătrunde mai adâncîin piele și astfel, iau naștere degerături profunde. Mușchii, vasele de sânge, nervii și tendoanele, îngheață.

Tratamentul se concentrează pe încalzirea sau dezghețarea țesutului afectat. Este importat să se evite un nou episod de degerături. În cazul în care s-au format cristale, pacientul ar trebui să evite mișcările care implică zona afectată, deoarece pot să apară răni. Toate hainele ude vor fi scoase și înlocuite cu haine uscate. Dacă este necesar, pacientul va fi acoperit de pături. Extremitățile trebuie protejate. Dacă este posibil, încălzirea organismului se va face treptat, sub supravegherea unui cadru medical instruit. Aplicarea de apă caldă pe zonele traumatizate este recomandată. Inflamația și culoarea roșie a zonelor înghețate sunt consecințe obișnuite. Caldura directă, cum ar fi focul,trebuie evitată.

Lipsa de adăpost, oboseala, deshidratarea, îmbrăcămintea nepotrivită și la mare altitudine sunt factorii suplimentari de risc.
Pentru a evita un astfel de episode, se recomandă purtarea hainelor adecvate temperaturilor scăzute. Experții consideră că mai multe straturi de haine care să păstreze aerul cald pe lângă corp, sunt varianta ideală. Stratul exterior de îmbrăcăminte trebuie să fie rezistent la apă. Persoanele care se expun la temperaturi scăzute, trebuie să consume suficiente calorii. Cei aflați la mare altitudine trebuie să se asigure că au o rezervă de oxigen. Pentru a evita agravarea degerăturilor, se vor lua măsuri de la apariția primelor semne: roșeață, furnicături, amorțeală, înțepături și durere.

De ce trebuie să ținem cont în sezonul rece

În sezonul rece, temperaturile scăzute, zăpada, precipitațiile și vântul puternic reprezintă fenomene normale, care, însă, pot avea repercursiuni grave asupra corpului. De aceea, semnele și simptomele trebuie tratate cu un deosebit interes și maturitate. Pe lângă hipotermie, degerăturile reprezintă una dintre problemele expunerii la frig. Menținând zonele afectate în contact cu corpul, acest fenomen poate fi evitat. Îmbrăcămintea și încălțămintea trebuie să fie potrivită temperaturii, latitudinii și altitudinii. Acestea nu trebuie să sugrume corpul, însă nici să fie prea largă, ci potrivită măsurii celui ce o poartă.

Materiale specifice sezonului rece, sunt: impermeabile, fleece, polipropilenă. Capul trebuie acoperit, deoarece aproximativ 40% din caldura corporală se elimină prin această extremitate. Protejându-l, este prevenită pierderea căldurii, și astfel sistemul circulator va distribui caldura în celelalte zone ale corpului. Ideal ar fi ca fiecare persoană să aibă la ea un termos cu o bautură caldă, îndulcită și un baton de ciocolată. Acesta din urmă va reda energia necesară în sezonul rece.