Migrena este o tulburare primară, care se manifestă prin dureri de cap, ce pot crește starea de disconfort a pacientului. Durerile de cap sunt recurente și frecvente, intensitatea lor fiind moderată. Migrena afectează în principal femeile și are nevoie de diagnosticare exactă, ce poate cuprinde investigații precum CT sau RMN. Care sunt simptomele migrenei și cum poate fi tratată, poți afla din materialul următor.

Migrena se manifestă prin durere de cap, ce poate avea multiple cauze. Chiar dacă mulți pacienți consideră că este o afecțiune total inofensivă, crizele de migrenă sunt uneori imposibil de dus la bun sfârșit și interferează cu activitățile zilnice ale pacientului.

Cum se manifestă o migrenă?

Durerea de cap este principalul simptom al migrenei. În general, durerea are o formă specifică. Pacienta resimte durerea sub formă de pulsații, instalarea acesteia fiind progresivă. Acest tip de durere nu cedează la tratament medicamentos și în general episoadele sunt destul de frecvente.

În unele cazuri, apare și o sensibilitate la lumină, sunet, miros, precum și atingere. Foarte des, durerea de cap duce la senzații de greață, precum și la vărsături. De remarcat este faptul că simptomele se înrăutățesc în momentul în care pacienta depune efort fizic.

Migrena poate fi de mai multe tipuri: migrena cu aură, migrena fără aură, migrena silențioasă.

O treime din cazurile de migrenă sunt de tipul  migrenă cu aură, care durează între 5 și 60 de minute. În cazul acesteia, pot apărea simptome precum vedere încețoțată, dublă, vertij, precum și senzația de furnicături la nivelul picioarelor. Mai pot apărea implicit slăbiciunea membrelor, precum și imposibilitatea pacientului de a se deplasa.

În general, migrenele cu aură sunt asociate unor tulburări de spectru neuropsihic și se întâlnesc frecvent în cazul pacientelor care suferă de bipolaritate, anxietate și depresie.

Alte simptome pentru migrenă semnalate de paciente sunt dificultățile de concentrare, senzația de frig sau căldură, precum și tulburarea tranzitului intestinal.

Sunt cazuri în care simptomele se ameliorează după 4 zile de la începutul crizei de migrenă, iar acest lucru afectează desfășurarea activităților zilnice.

Femeile, mai afectate de migrenă decât bărbații

Migrenele afectează preponderent pacientele femei, motivele nefiind pe deplin cunoscute. De asemenea, principalele afectate sunt femeile tinere. Potrivit unor teorii, cauzele ar fi date de faptul că femeile au un număr mai mare de receptori hormonali decât bărbații. 

Care sunt cauzele apariției migrenei?

Sunt multiple teorii asupra cauzelor care duc la apariția migrenei. Sunt unele studii care atestă faptul că migrenele au o cauză neurologică, manifestată printr-o disfuncție sau tulburare. De asemenea, mai pot fi cauzate de eliberarea de serotonină, care duce la constricția circulației cerebrale.

La fel de posibil este ca migrena să fie o boală moștenită genetic, care să fie declanșată de stres, oboseală, precum și fluctuații hormonale date de sarcină, perimenopauză sau menopauză.

Cum pot fi prevenite migrenele?

Stilul de viață este esențial în prevenirea migrenelor. Pacienții ar trebui să aibă mese regulate, inclusiv micul dejun. De asemenea, hidratarea este importantă, iar consumul de cafea trebuie să fie redus.

Lipsa somnului este un factor declanșator major al migrenelor. De aceea, este important să se respecte tiparele normale de somn, iar pacienta să doarmă minim 7-8 ore pe noapte.

La fel de important este ca pacienta să recunoască exact ceea ce declanșează migrena. De multe ori, este vorba de o emoție sau o situație stresantă. Sunt unii pacienți care menționează faptul că există anumite alimente care declanșează crizele de migrenă, precum vinul roșu sau ciocolata.

Migrena poate fi tratată și medicamentos, la recomandarea medicului de specialitate. Pot fi recomandate medicamente folosite adesea pentru a trata alte afecțiuni,  precum hipertensiune, depresie și epilepsie.

Există diagnosticul de migrenă?

Da, migrena este o afecțiune, diagnosticată în urma unui consult de specialitate și a unor investigații suplimentare, printre care se pot număra tomografia computerizată CT și rezonanța magnetică nucleară RMN. Scopul acestor investigații este de a exclude alte afecțiuni grave, precum accidentul vascular cerebral și afecțiunile din sfera oncologică.