Mâncărimea de piele poate avea diferite cauze, însă este întâlnită frecvent ca simptom și în cazul pacienților care suferă de o boală de ficat. În unele cazuri, acest simptom este deranjant și greu de gestionat, tocmai de aceea este și recomandat un consult de specialitate. Află din acest material ce boli de ficat pot indica mâncărimile de piele și de ce este recomandat ca acestea să fie diagnosticate timpuriu.

Pruritul, cunoscut și sub denumirea de mâncărime, este o senzație iritantă și neplăcută care produce reflexul de a zgâria pielea. Poate fi un simptom al multor condiții de sănătate, variind de la afecțiuni minore ale pielii până la boli sistemice complexe. Pruritul poate fi localizat, afectând doar o anumită zonă a pielii, sau generalizat, cuprinzând întregul corp.

Pruritul sau mâncărimea de piele este de cele mai multe ori asociat cu o afecțiune dermatologică, tocmai de aceea mulți pacienți merg la un consult dermatologic în momentul în care apare. Însă mâncărimile de piele sunt destul de frecvent asociate cu boli de ficat.

Bolile de ficat și mâncărimile de piele

Mâncărimea pielii (pruritul) poate fi un semn al unei afecțiuni hepatice, mai ales în cazurile de boli ale ficatului care conduc la colestază, o condiție în care fluxul normal al bilei din ficat este încetinit sau blocat. Aceasta poate duce la acumularea de substanțe biliare în sânge și piele, provocând mâncărime.

Hepatita

Hepatita, fie că este acută sau cronică, virală (de exemplu, hepatita B și C) sau non-virală, poate cauza inflamație și leziuni la nivelul ficatului, afectând funcționarea normală și, uneori, ducând la mâncărimi de piele.

Ciroza hepatică

Ciroza este rezultatul final al leziunilor hepatice cronice și este caracterizată prin cicatrizare (fibroză) și funcție hepatică afectată. Pruritul poate fi un simptom comun în stadiile avansate ale bolii.

Colangita biliară primară

Colangita biliară primară (CBP) este o afecțiune autoimună ce afectează căile biliare din interiorul și exteriorul ficatului. Procesul patologic implică atacul celulelor imunitare asupra celulelor căilor biliare, ceea ce perturbă funcționarea normală a acestora. Această boală se întâlnește predominant la femeile aflate la mijlocul vieții sau la vârstă avansată, constituind peste 90% dintre cazuri.

Boala se dezvoltă lent și se manifestă prin simptome precum prurit (mâncărime a pielii), oboseală și icter (piele și ochi îngălbeniți). Testele de sânge relevă frecvent prezența anticorpilor antimitocondriali (AMA) și niveluri ridicate ale enzimelor hepatice, fosfataza alcalină (ALP) și gamma-glutamiltransferaza (GGT).

Colestaza de sarcină

Aceasta este o condiție care poate apărea în timpul sarcinii și este caracterizată prin mâncărime severă, în special pe palme și tălpi, care apare de obicei în al treilea trimestru de sarcină. Boala afectează funcționarea normală a ficatului în timpul sarcinii, ducând la acumularea de acizi biliari în sânge și piele.

Cauzele exacte ale colestazei de sarcină nu sunt complet înțelese, dar se crede că sunt multifactoriale, incluzând factori hormonali, factori de mediu și istoricul personal sau familial de boli hepatice.

Gestionarea colestazei de sarcină implică monitorizarea atentă a mamei și a fătului, tratamentul simptomelor și, în unele cazuri, inducerea nașterii la termen sau chiar înainte de termen, pentru a reduce riscurile pentru făt.

Cancerul hepatic

Deși mai rar, cancerul hepatic sau metastazele hepatice de la alte tipuri de cancer pot, de asemenea, să se manifeste prin prurit ca simptom secundar afectării funcției hepatice.

Mâncărimile de piele: tratament

Tratamentul pruritului asociat cu afecțiuni hepatice se concentrează pe gestionarea cauzei subiacente și poate include medicamente care ajută la îmbunătățirea funcției ficatului, precum și crème sau loțiuni.

Creme și loțiuni

Cremele și loțiunile hidratante ajută la menținerea hidratării pielii și la reducerea uscăciunii care poate cauza mâncărime.

De asemenea, corticosteroizii topici pot reduce inflamația și mâncărimea asociată cu anumite afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema sau psoriazisul.

Produsele care conțin mentol sau calamină pot oferi o senzație de răcorire, reducând temporar mâncărimea.

Medicul poate recomanda și administrarea de antihistaminice topice, utile pentru a calma pruritul provocat de reacții alergice.

Medicamente

Antihistaminice cu administrare orală ajută la controlul mâncărimii prin blocarea acțiunii histaminei, o substanță chimică implicată în reacții alergice și mâncărime.

În cazurile de mâncărimi de piele asociate cu afecțiuni autoimune sau severe, administrarea de medicamente care modifica răspunsul imunitar pot fi necesare.

Expunerea la lumină ultravioletă sub supraveghere medicală poate ajuta în cazurile de prurit sever.

Este important de menționat faptul că ameliorarea acestui simptom nu implică și rezolvarea cauzei de bază, care beneficiază de alte tipuri de tratamente.

Diagnosticarea cauzei pruritului implică un istoric medical detaliat, examinarea fizică și, uneori, teste de laborator sau biopsii ale pielii. Tratamentul pruritului depinde de cauza subiacentă și poate include medicamente topice (cum ar fi cremele sau loțiunile hidratante, corticosteroizii topici), tratamente sistemice (antihistaminice, medicamente care modificează răspunsul imun sau antidepresive) și modificări ale stilului de viață pentru a reduce uscăciunea pielii și a evita declanșatorii cunoscuți.

Alte cauze care pot duce la apariția mâncărimilor de piele:

Pruritul poate să apară din mai multe motive:

• Afecțiuni dermatologice, cum ar fi eczema, psoriazisul, dermatita de contact și infecțiile fungice.
• Reacții alergice la medicamente, alimente sau alte substanțe.
• Boli psihiatrice, inclusiv stresul și tulburările anxioase.
• Îmbătrânirea pielii sau pielea uscată, mai ales în lunile de iarnă sau în climatul uscat.

Indiferent de cauza care declanșează mâncărimile de piele, este important să apelați la ajutor de specialitate.