Faptul că bolile de inimă reprezintă una din principalele cauze de mortalitate la nivel mondial este o informație cunoscută de majoritatea pacienților, la fel și simptomul principal al acestora, durerea în piept. Sunt însă alte detalii, mai puțin cunoscute, care pot ajuta orice pacient să prevină apariția bolilor de inimă și să recunoască mult mai ușor manifestarea acestora.

Există o gamă extinsă de factori care pot contribui la apariția bolilor de inimă, cum ar fi alimentația necorespunzătoare, sedentarismul, fumatul, obezitatea, precum și predispoziția genetică. Până în acest moment, nu se cunoaște cu exactitate modul în care acționează acești factori și care este mecanismul care produce, de fapt, bolile de inimă. Citește acest material pentru a afla informații inedite despre aceste afecțiuni.

Femeile pot avea simptome diferite pentru bolile de inimă

Majoritatea cercetărilor de până acum privind bolile de inimă s-au axat pe respondenți bărbați.  Cu toate acestea, s-a constatat că simptomele și mecanismele de dezvoltare a bolilor de inimă pot fi diferite în cazul femeilor. Simptomele pot include oboseală excesivă, senzație de arsură sau disconfort în piept, durere în partea superioară a abdomenului, greață sau amețeli.

Sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege în profunzime particularitățile și diferențele specifice în ceea ce privește afecțiunile cardiace la femei.

Inflamația poate avea un rol important în dezvoltarea bolilor de inimă

Se crede că inflamația cronică poate juca un rol important în dezvoltarea bolilor de inimă, inclusiv ateroscleroza și afecțiunile coronariene. Studiile recente sugerează că nivelurile ridicate de inflamație în organism pot contribui la deteriorarea vaselor de sânge și pot duce la formarea plăcilor de aterom.  

Atunci când arterele se inflamează, celulele sistemului imunitar încep să elibereze substanțe chimice care pot provoca leziuni în peretele arterial. Aceste leziuni pot atrage colesterolul și alte substanțe, formând plăci aterosclerotice. Aceste plăci pot crește în mărime și pot obstrucționa fluxul normal de sânge către inimă, ceea ce poate duce la complicații precum atacul de cord sau accidentul vascular cerebral.

Inflamația cronică poate fi declanșată de mai mulți factori, inclusiv de stilul de viață nesănătos (dieta necorespunzătoare, sedentarismul, fumatul), obezitatea, stresul cronic, diabetul și alte afecțiuni medicale. Acești factori pot activa sistemul imunitar, determinând eliberarea de substanțe inflamatorii în mod constant, ceea ce poate conduce la inflamație cronică și la leziuni în peretele arterial.

Este important de menționat faptul că inflamația este un mecanism natural de apărare al organismului și este necesară pentru a lupta împotriva infecțiilor și a rănilor. Pe de altă parte, inflamația cronică pe termen lung poate deveni dăunătoare și poate contribui la dezvoltarea bolilor de inimă.

Stresul și anxietatea pot influența sănătatea inimii

Atunci când suntem expuși la stres cronic sau anxietate, organismul nostru poate reacționa prin eliberarea de cortizol și adrenalina, care pot afecta sistemul cardiovascular.

Stresul poate duce la o creștere temporară a tensiunii arteriale, iar expunerea prelungită la stres cronic poate duce la tensiune arterială ridicată pe termen lung, cunoscută și sub denumirea de hipertensiune arterială, factor de risc major pentru bolile de inimă.

De asemenea, stresul poate determina o creștere a ritmului cardiac, iar o frecvență cardiacă ridicată pe termen lung poate suprasolicita inima și poate crește riscul de aritmii și alte afecțiuni cardiace.

Stresul cronic și anxietatea pot afecta negativ obiceiurile de somn, alimentație și exercițiile fizice regulate, care sunt factori esențiali pentru menținerea sănătății inimii. Află din acest material dacă ești în situație de riscul pentru atac de cord

Persoanele cu diabet pot avea simptome atipice pentru bolile de inimă

Persoanele cu diabet zaharat pot prezenta simptome mai subtile sau mai puțin evidente ale bolilor de inimă. Acestea pot include oboseală inexplicabilă, scăderea capacității de efort, senzație de arsură sau disconfort în piept, senzație de greutate în brațe sau senzație de sufocare. Pacienții diabetici pot avea și un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiace fără a prezenta simptome evidente. Află de aici când să mergi la medic dacă ai înțepături la inimă.

Afecțiunile gingiilor pot duce la bolile de inimă

Cercetările au arătat o posibilă legătură între sănătatea gingiilor și bolile de inimă. Infecțiile și inflamația gingiilor pot afecta inima și vasele de sânge, crescând riscul de boli cardiovasculare, tocmai de aceea este și recomandat să fie tratate la timp.

Somnul insuficient poate crește riscul de boli de inimă

Lipsa somnului poate crește riscul de hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac și obezitate, toate fiind factori de risc pentru bolile de inimă. Calitatea și durata somnului sunt importante pentru menținerea sănătății inimii.

Bolile de inimă afectează și copiii 

Valorile crescute ale tensiunii arteriale se întâlnesc și la copii, încă de la vârste fragede. Principala cauză pentru apariția hipertensiunii arteriale la copii o reprezintă obezitatea infantilă, aflată în trend ascendant la nivel mondial. Sedentarismul și o dietă alimentară lipsită de vitamine și minerale sunt principalii factori care pot duce la obezitate și implicit la hipertensiune arterială la copii. Află mai multe de aici.