Alimentele procesate sunt considerate a fi cât se poate de dăunătoare pentru sănătate și mai mult decât atât, sunt considerate a fi principalul factor de risc în ceea ce privește instalarea obezității și a unor alte afecțiuni. Află detalii din acest material despre alimentele procesate și efectele pe care le produc asupra organismului.

Alimentele procesate sunt o categorie de alimente care au suferit modificări în timpul procesului de producție, în scopul de a le prelungi durata de valabilitate, de a le conferi o mai mare comoditate și de a le îmbunătăți gustul și aspectul.

Ce sunt alimentele procesate?

"Prelucrarea alimentelor" se referă la procedurile și procesele utilizate pentru a transforma alimentele proaspete în produse finite. Spălarea, tăierea, încălzirea, congelarea, ambalarea și adăugarea de substanțe chimice sunt doar câteva dintre procesele care pot modifica proprietățile unui aliment, inclusiv compoziția sa nutrițională.

Ce alimente pot fi considerate procesate?

Alimentele procesate pot fi găsite într-o gamă variată de forme, de la alimente congelate și conservate, la produse de panificație, snacks-uri, băuturi carbogazoase și chiar mâncare gata preparată. Deși aceste produse sunt populare și larg disponibile, ele sunt adesea asociate cu o serie de preocupări legate de sănătate. Potrivit Asociației pentru Diabet din Anglia, alimentele procesate pot fi clasificate în 4 grupe.

Grupa 1 de alimente procesate:

Alimentele neprocesate sau minim procesate sunt părți comestibile ale plantelor (semințe, fructe, frunze, tulpini, rădăcini), ale animalelor (mușchi, măruntaie, ouă, lapte) sau ciuperci și alge. Alimentele naturale care au fost supuse unei prelucrări minime le includ pe cele ale căror componente necomestibile au fost eliminate, precum și pe cele care au fost supuse la prăjire, fierbere, fermentare nealcoolică, pasteurizare, refrigerare, răcire, congelare, containerizare și ambalare în vid.

Aceste proceduri au ca scop conservarea alimentelor naturale, transformarea lor în alimente adecvate pentru depozitare sau îmbunătățirea siguranței și a gustului.

Grupa 2 de alimente procesate:

Ingredientele culinare procesate, cum ar fi uleiurile, untul, zahărul și sarea, sunt substanțe derivate fie din alimentele din grupa 1, fie din natură, prin procese care includ presarea, rafinarea, măcinarea, măcinarea și uscarea.

Aceste procedee sunt efectuate pentru a crea produse de lungă durată care pot fi utilizate atât în bucătăriile casnice, cât și în cele comerciale pentru a pregăti, condimenta și găti alimente din grupa 1, precum și pentru a crea o varietate de feluri de mâncare și mese.

De obicei, acestea sunt combinate cu alimente din grupa 1 pentru a crea băuturi și mâncăruri, nefiind destinate pentru a fi consumate ca atare.

Grupa 3 de alimente procesate:

Alimentele procesate, cum ar fi brânzeturile, pâinea proaspătă, conservele de pește, fructele în sirop și legumele la conservă sunt fabricate prin adăugarea de sare, ulei, zahăr sau alte ingrediente din alimentele din grupa 2 la alimentele din grupa 1.

Cele mai multe alimente procesate sunt recunoscute ca versiuni modificate ale alimentelor din grupa 1, deoarece acestea conțin adesea doar două sau trei ingrediente. Ele pot fi consumate singure sau, mai frecvent, în combinație cu alte alimente.

Grupa 4 de alimente procesate:

Băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci sau sărate, produsele din carne reconstituite și mesele congelate pre-făcute sunt exemple de alimente ultra-procesate. Aceste alimente nu sunt alimente modificate, ci ”construite” în principal sau în totalitate din ingrediente luate din alimente și aditivi, cu puține sau deloc alimente intacte din grupa 1.

Alimentele ultraprocesate conțin, de asemenea, surse suplimentare de energie și nutrienți care nu sunt prezente în preparatele alimentare. Unele dintre acestea, cum ar fi lactoza, zerul și glutenul, sunt luate direct din alimente.

Sunt periculoase toate alimentele procesate?

Nu, nu sunt toate alimentele periculoase, însă nici sănătoase nu sunt. Tocmai de aceea, consumul lor este recomandat a fi efectuat cu moderației. Cu toate acestea, alimentele procesate cu niveluri ridicate de zahăr și sare pot afecta controlul glicemiei și tensiunea arterială.

Aditivii utilizați în mesele procesate, cum ar fi conservanții, antioxidanții și stabilizatorii au scopul de a imita sau îmbunătăți gustul alimentelor. Acești aditivi includ coloranți, stabilizatori de culoare, arome, potențiatori de aromă, îndulcitori fără zahăr și emulgatori.

Toate aceste procese și toți acești aditivi utilizați pot crea disfuncții și pot duce implicit la apariția unor afecțiuni.

Cum afectează alimentele ultraprocesate intestinul?

Există studii care au analizat impactul a doi emulgatori, polisorbat 80 (P80) și carboximetilceluloză (CMC), asupra microbiotei intestinale, utilizând un simulator de mucoasă al ecosistemului microbian intestinal uman. Acest studiu a arătat că ambele produse au acționat direct asupra microbiotei umane pentru a crește potențialul pro-inflamator al acesteia.

Important de reținut este faptul că alimentele procesate sunt caracterizate prin conținutul ridicat de zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase, sare și aditivi alimentari. Ele sunt de obicei bogate în calorii și sărace în nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele, mineralele și fibrele alimentare.

Iată câteva moduri în care alimentele ultraprocesate pot afecta intestinul:

• Inflamația intestinală: Consumul frecvent de alimente ultraprocesate poate contribui la inflamația cronică a intestinului.
• Dezechilibru al florei intestinale: Alimentele ultraprocesate pot afecta echilibrul florei intestinale, cunoscută și sub numele de microbiom intestinal. Aceste alimente pot stimula creșterea bacteriilor nocive și pot reduce numărul și diversitatea bacteriilor benefice. Un microbiom intestinal sănătos este esențial pentru funcționarea corectă a sistemului digestiv și pentru susținerea sistemului imunitar.
• Constipație și disfuncție intestinală: Alimentele ultraprocesate, în special cele cu conținut scăzut de fibre alimentare, pot contribui la constipație și la disfuncții intestinale. Fibrele alimentare ajută la menținerea unui tranzit intestinal regulat și la prevenirea constipației. Consumul insuficient de fibre alimentare din alimentele ultraprocesate poate duce la o digestie încetinită și la dificultăți în eliminarea regulată a scaunelor.
• Creșterea riscului de boli intestinale: Un consum frecvent de alimente ultraprocesate a fost asociat cu un risc crescut de boli intestinale, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (colită ulcerativă și boala Crohn) și sindromul intestinului iritabil. Aceste afecțiuni pot provoca simptome digestive severe și pot necesita tratament pe termen lung.

Ca o soluție, reduceți cantitatea de alimente pe care le consumați din pachete/ambajale și mâncați mai multe alimente care nu au etichetă, cum ar fi fructele și legumele. Raionul de legume dintr-un supermarket are foarte puține produse ambalate. Urmarea acestor sfaturi simple va duce la creșterea diversității microbiene intestinale și la reducerea potențialului pro-inflamator.