Prebiotice și probiotice: Care este diferența?

Prebiotice și probiotice: Care este diferența?

Probabil ai auzit foarte multe vorbindu-se de prebiotice și probiotice. Poate chiar medicul tău curant ți-a recomandat să iei prebiotice și probiotice. Însă nu știi exact care este rolul acestora. Află din acest material ce sunt prebioticele și probioticele, care sunt diferențele dintre ele și care sunt cele mai bune surse pentru acestea.

Prebioticele și probioticele sunt esențiale în menținerea sănătății digestive, însă rolurile lor sunt total diferite.

În general, consumul de medicamente sau alcool poate ucide bacteriile bune de la nivelul tractului intestinal, ducând la apariția unor mari dezechilibre. Pentru a rămâne în viață, bacteriile "bune" din microbiomul intestinal și orice bacterii probiotice au nevoie de hrană. Aici intervin prebioticele.

Ce sunt prebioticele?

Prebioticele sunt fibre alimentare care servesc drept hrană pentru bacteriile benefice (probiotice) prezente în intestin. Prebioticele ajută la creșterea și menținerea populației de bacterii bune în sistemul digestiv, facilitând astfel funcționarea optimă a acestuia. Pe măsură ce trec prin sistemul digestiv, prebioticele devin hrană pentru probiotice.

Prebioticele pot fi regăsite în anumite legume, fructe și cereale integrale. 

Pe lângă sprijinirea probioticelor, prebioticele sunt, de asemenea, recunoscute pentru rolul pe care îl au în absorbția calciului, echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, precum și facilitarea deplasării alimentelor prin tubul digestiv, eliminând riscul de constipație.

În prezent, sunt anumite studii în desfășurare, care analizează modul în care prebioticele pot ajuta în tratarea anumitor boli, cum ar fi sindromul colonului iritabil și obezitatea.

Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt microorganisme vii care au multiple beneficii pentru sănătate. Probioticele se găsesc în alimente fermentate (cum ar fi iaurtul, kefirul, murăturile) și pot fi administrate inclusiv sub formă de suplimente. Aceste microorganisme ajută la menținerea echilibrului florei intestinale și pot ajuta la funcționarea optimă a sistemului digestiv, precum și la întărirea sistemului imunitar.

Probioticele pot reduce procesul de înmulțire a bacteriilor dăunătoare și pot ajuta la producerea de substanțe benefice pentru sănătate.

Care sunt cele mai bune 5 surse de prebiotice?

Potrivit unor studii efectuate de Cassandra Boyd, masterandă și autor principal al studiului și Dr. John Gieng, profesor asistent de științe nutriționale în cadrul Departamentului de Nutriție, Știința Alimentelor și Ambalaje de la Universitatea de Stat San José, există 5 alimente cu un conținut foarte ridicat de prebiotice, care ajută la menținerea sănătății digestive.

Acestea sunt:

  • frunzele de păpădie
  • ceapa
  • usturoi
  • praz
  • topinambur sau nap porcesc

Potrivit studiului, cele cinci alimente au cel mai mare conținut de prebiotice, cantitatea fiind cuprinsă între 79-243 miligrame de prebiotice pe gram de aliment. În esență, dacă o persoană consumă o jumătate de ceapă pe zi, se poate spune că a atins deja cantitatea recomandată de prebiotice.

Potrivit studiului, mai sunt și alte alimente cu un conținut ridicat de prebiotice, precum mazărea și sparanghelul. Lactatele, ouăle și alimentele care conțin grâu au înregistrat cele mai mici valori de prebiotice.

Care sunt cele mai bune surse de probiotice?

Probioticele pot fi regăsite în tot ceea ce înseamnă alimente fermentate.

Iaurtul natural, neîndulcit, care conține culturi active de bacterii benefice, este o sursă populară de probiotice. De obicei, bacteriile probiotice prezente în iaurt sunt Lactobacillus și Bifidobacterium.

Kefirul este un produs lactat fermentat, similar cu iaurtul, dar are o textură mai lichidă și conține o varietate mare de bacterii și drojdii probiotice. Poate fi obținut din lapte de vacă, lapte de capră sau lapte vegetal (cum ar fi laptele de nucă de cocos sau laptele de migdale).

Murături: Legumele murate în mod natural prin fermentație, cum ar fi castraveții, varza sau sfecla, pot conține bacterii probiotice benefice.

Kimchi: Kimchi este un fel de mâncare coreeană făcut din varză fermentată, condimentată cu usturoi, ghimbir și ardei iute. Acesta conține o varietate de bacterii probiotice.

Tempeh: Tempeh este un produs alimentar din Indonesia, obținut din soia fermentată cu ajutorul unui tip specific de mucegai. Acesta oferă o sursă de probiotice și este bogat în proteine și nutrienți.

Natto: Natto este un aliment tradițional japonez, făcut din soia fermentată cu ajutorul bacteriei Bacillus subtilis. Conține o enzimă numită nattokinază, care are beneficii potențiale pentru sănătatea inimii și circulația sângelui.

Pe lângă sursele alimentare, probioticele sunt disponibile și sub formă de suplimente.

Pe cât de mult posibil, includeți aceste alimente în dieta alimentară zilnică, fără a face însă uz de ele. Moderația este recomandată întotdeauna, indiferent de situație.

Dacă există un dezechilibru între prebiotice și probiotice, consecințele se observă în principal la nivelul sistemului digestiv. Pot apărea tulburări digestive și dezechilibre la nivelul microbiomului intestinal, printre altele.

Odată ce apare un dezechilibru la nivelul microbiomului intestinal, sistemul imunitar este și el afectat, ceea ce duce la creșterea riscului pentru infecții și de afecțiuni.

Mare atenție atunci când vine vorba de administrarea suplimentelor alimentare care conțin prebiotice și probiotice. Cereți sfatul unui specialist în nutritiție înainte de administrarea acestora.