Ce nu știai despre gastrită?

Ce nu știai despre gastrită?

Gastrita este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul pacienților adulți și reprezintă o inflamație, iritație sau eroziune a mucoasei stomacului. Aceasta poate apărea brusc (gastrită acută) sau poate apărea treptat de-a lungul timpului (gastrită cronică). Iată ce nu știai despre această afecțiune!

Mucoasa stomacului este un strat care căptușește interiorul stomacului și care protejează în același timp stomacul de propriul său acid. Când această mucoasă este inflamată, poate provoca durere la nivelul abdomenului superior și alte simptome, precum:

  • Senzație de plenitudine la nivelul abdomenului superior după masă
  • Arsură la stomac
  • Grețuri sau vărsături, care pot fi și sângeroase sau asemănătoare cu zațul de cafea
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Balonare

Pentru diagnosticarea gastritei, medicii pot recomanda teste, cum ar fi testul pentru Helicobacter pylori, endoscopia sau biopsia stomacului.

Tratamentul gastritei depinde de cauza specifică ce a dus la apariția afecțiunii. Pentru gastrita cauzată de Helicobacter pylori, de exemplu, tratamentul implică de obicei o combinație de antibiotice și medicamente care reduc sau blochează producția de acid în stomac.

Există mai multe tipuri de gastrită

Există diferite tipuri de gastrită, incluzând gastrită acută și cronică, gastrită A și B, sau gastrită atrofică, fiecare având cauze și tratamente diferite.

Cauza gastritei poate fi autoimună

Gastrita autoimună apare atunci când sistemul imunitar al organismului atacă celulele propriului stomac, declanșând inflamația și distrugând celulele mucoasei stomacului. Aceasta poate duce la atrofie (subțierea) mucoasei stomacului și, în cele din urmă, la pierderea celulelor care produc acid gastric și factorul intrinsec, o glicoproteină secretată de celulele parietale din regiunea fundică a stomacului.

Acest factor are o acţiune specifică de favorizare a absorbţiei vitaminei B12 şi o funcţie nespecifică de legare a vitaminei B12 (şi alte substanţe din tubul digestiv fixează această vitamină).

Stresul și gastrita

Cu toate că studiile nu au reușit până în prezent să stabilească o legătură directă între stres și declanșarea gastritei, un lucru este cert: stresul poate agrava simptomele gastritei, tocmai de aceea este și recomandat pacienților care suferă de gastrită să reducă nivelul de stres.

Stresul este cel care reduce capacitatea stomacului de a se proteja împotriva leziunilor provocate de acidul gastric, tocmai de aceea este și considerat un factor de risc în apariția și dezvoltarea afecțiunilor gastrointestinale.

Este vreo legătură între gastrită și alimentație?

Alimente și băuturi precum cafeaua, sucurile acide, mâncărurile picante sau alcoolul pot agrava simptomele gastritei la unele persoane. Tocmai de aceea, este recomandat ca persoanele care au fost diagnosticate cu gastrită să aibă mare atenție la alimentele pe care le consumă și să reducă, chiar să elimine total alimentele care pot duce la accentuarea simptomelor.

Este necesară endoscopia în diagnosticarea gastritei?

Analizele de sânge pot depista infecția cu Helicobacter pylori, dar o endoscopie poate fi necesară pentru a confirma diagnosticul de gastrită și pentru a lua biopsii.

Endoscopia este o procedură medicală care utilizează un instrument numit endoscop pentru a examina interiorul unui organ sau a unei cavități din organism. Un endoscop este un tub flexibil lung, dotat la un capăt cu o cameră video și o sursă de lumină. Prin transmiterea imaginilor video pe un ecran, în timp real, medicul poate vizualiza direct structura internă a zonei examinate.

Sunt medicamente care cresc riscul de gastrită

Anumite medicamente, cum ar fi cele antiinflamatoare nesteroidiene, pot crește riscul de gastrită. Ibuprofenul și aspirina pot irita mucoasa stomacului și pot crește riscul de ulcer și sângerare. Aceste medicamente inhibă o enzimă care produce prostaglandine, substanțe chimice care ajută la protejarea mucoasei stomacului. Când această protecție este redusă, acidul gastric poate provoca daune la nivelul mucoasei, ducând la gastrită.

Deși sunt de obicei prescrise pentru a reduce aciditatea stomacală și pentru a trata gastrita și ulcerul peptic, utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompelor de protoni poate duce la o schimbare în flora gastrică.

Este important ca persoanele care manifestă simptome de gastrită să consulte un medic pentru un diagnostic corect și plan de tratament personalizat.